Sirop de cătină cu miere 

Cătina este o plantă cu beneficii surprinzătoare pentru sănătate, motiv pentru care este folosită de secole de popoarele asiatice în medicina tradițională. Cătina are un conținut ridicat de vitamine, iar în combinație cu mierea se obține un preparat natural, care va oferi o doză bogată în substanțe nutritive benefice pentru organism.

Siropul de cătină obţinut din fructe are aceleaşi efecte ca şi fructele proaspete, deorece acest sirop păstrează nealterate şi fără să se piardă toate substanţele active terapeutice.

Proprietăţile terapeutice ale sucului de cătină

Imunitate – se recomandă administrarea zilnică, se poate prepara o bautură racoritoare sănătoasă şi 100% naturală, cu apă plată sau minerală, foarte bună atât pentru copii cât şi pentru adulţi.

 Gripă, bronșită, pneumonie 

 Hepatită şi ciroză – se ţine o cură de minimum 2 luni, în care se consumă zilnic câte 2 pahare se suc de cătină.

 Energizant natural – dimineaţa pe stomacul gol, oferă energie pentru întreaga zi.

Cătina reglează glucoza din sânge şi stimulează circulaţia sângelui la nivel cerebral. Bolile aparatului respirator de la amigdalită, bronşită până la bronşită acută, pot fi ameliorate cu sucul de cătină. Cătina are şi efecte anti-îmbătrânire şi de întindere a suprafetei pielii. Recomandată des persoanelor care suferă de varice sau cu afecţiuni cutanate ale pielii.

 Femeile însărcinate şi cele care au născut, pot consuma fără teamă sucul de cătină . Nu doar că le ridică imunitatea, dar creşte cantitativ secreţia laptelui.

 Nu recomandăm consumarea sucului de cătină, seara, întrucât poate tulbura somnul datorită valorii energetice!

 A se păstra la frigider!

Căpăceala de albine este un produs apicol ce conţine miere, ceară, propolis şi diferite alte substanţe active (enzime, antibiotice naturale). Căpăceala este de două feluri, în funcţie de calităţile genetice ale rasei de albine: căpăceală uscată (cu un procent de miere mai redus deoarece între căpăceală şi miere se lasă şi o pernă de aer) şi căpăceală umedă (cu mai multă miere). Când albinele aduc mierea în stup, aceasta conţine multă apă. Prin trecerea mierii de albine din celulă în celulă, ea este vânturată şi îmbogăţită cu o serie de enzime, până când proporţia de apă scade până la un procent de circa 17-18%. Pentru a putea păstra mierea, albinele căpăcesc fiecare celulă din fagure cu un capacel format din straturi succesive de ceară şi propolis. Astfel, mierea se păstrează în stup cu toate calităţile. În momentul în care fagurele este căpăcit în proporţie de aproximativ 2/3 din suprafaţă, apicultorul stie că trebuie să extragă mierea. Pentru a putea extrage mierea căpăcelele se taie cu un cutit special. Căpăceala este produsul apicol rezultat în urma îndepărtării acestor căpăcele pentru extragerea mierii.

Proprietăţile căpăcelii de albine: Căpăceala reprezintă unul din cele mai bune produse apicole. Prin această combinaţie de miere, propolis, ceară şi diferiţi alţi compuşi, căpăceala are un rol important în reglarea metabolismului organismului precum şi în ameliorarea şi vindecarea multor boli. Căpăceala se consumă prin mestecare şi intervine în igiena orală, vindecarea bolilor respiratorii, a bolilor de ficat, creşterea imunităţii organismului, boli de inimă.

Tinctura de propolis sau extractul de propolis este derivat din propolisul de albine. Propolisul este prelucrat de albine şi apoi folosit la etanşarea stupilor. Albinele amestecă saliva, ceara de albine şi seva colectată de la copaci şi plante. Deoarece propolisul de albine este alcătuit din atât de mulţi compuşi (peste 300), are multe proprietăţi benefice pentru nutriţia umană. Tinctura de propolis este una dintre cele mai populare forme în care poate fi găsit propolisul de albine. Propolisul se poate găsi, de asemenea, sub formă de pulbere, unguent, spray de gură şi capsule. Popularitatea sa se datorează numeroaselor sale utilizări, sub diverse forme, pentru tratarea a diferitelor boli.

Tinctura de propolis pe care noi o oferim este de concentraţie de 30%.

Moduri de folosire a tincturilor de concentraţie 30%:

• Prin taparea sau ungerea locului în afecţiuni ale pielii, bătături, negi, boli micotice între degete, dureri de măsele sau afte, răni vechi şi arsuri de gradul I, etc.

• Prin amestecarea în miere sau alte unguente, pentru mască de faţă, curăţirea tenului, etc.

• Pe o bucăţică de pâine/biscuite se pun 10-40 picături, o dată până la de 3 ori pe zi, pentru stări febrile, ulcer, paraziţi şi dureri de stomac, hipertensiune, menopauză, faringite, laringite, gripe, protejarea rinichilor şi ficatului, scăderea glicemiei.

Beneficiile oferite de tinctura de propolis:

- Rol antiinflamator: propolisul poate fi folosit ca agent antiinflamator atunci când este utilizat pe piele sau ingerat. Cercetătorii au descoperit că acesta este excelent pentru vindecarea rănilor, atât externe cât şi interne, inclusiv ulcere. Faptul că propolisul este un antiinflamator, îl face, de asemenea, util în cazul infecţiilor respiratorii, deoarece poate reduce orice inflamaţie care poate îngreuna respiraţia.

- Beneficii antibacteriene: propolisul s-a dovedit a lupta împotriva bacteriilor şi a plăcii din interiorul gurii. De asemenea, este eficace în curăţarea rănilor, în scopul de a preveni infecţia şi ajuta deci în lupta împotriva infecţiilor respiratorii aşa cum este precizat anterior.

- Beneficii antivirale: tinctura de propolis poate fi utilă în combaterea unui focar de herpes; numeroase studii au arăta că propolisul poate distruge anumite virsusuri.

- Beneficii pentru femei: tinctura poate fi utilă pentru femeile care suferă de anumite condiţii hormonale sau care sunt asaltate de bufeurile neplăcute în timpul menopauzei. Dincolo de aceste beneficii importante pentru femei, propolisul de albine şi-a dovedit efectele pozitive şi în cazul femeilor care sufereau de infertilitate.

- Frumuseţe şi sănătate: tinctura de propolis îşi croieşte drum chiar şi în industria de înfrumuseţare. Cele mai multe femei şi chiar unii bărbaţi sunt foarte conştienţi de beneficiul utilizării produselor apicole în procesul menţinerii frumuseţii.

Păstura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar şi cel mai puţin cunoscut. Puţini stiu ce este păstura şi cu mult mai puţini se încumeta să treacă la recoltarea ei. În esenţă păstura este un polen înnobilat, modificat, hrana harnicelor albine, fiind denumită şi "pâinea albinelor".

Păstura este un produs natural cu o valoare terapeutică şi antibiotică de trei ori mai mare decât cea a polenului. Conţinutul său bogat în seleniu ajută la detoxifierea organismului şi stimulează imunitatea.

Păstura este polenul recoltat de albine, apoi fermentat de acestea în condiţiile naturale oferite de stup.

Beneficii:

- Anemiile se tratează printr-o cură cu păstura de 90 de zile.

- Asigură o detoxifiere profundă.

Păstura pură este o sursă importantă de seleniu, un mineral esenţial pentru sănătatea organismului, cu acţiune puternic antioxidantă. Specialiştii aprecia­ză ca antioxidanţii precum seleniul neutralizează radicalii liberi şi au puterea să reducă şi chiar să prevină, în bună măsură, efectele lor negative. Datorită acestui atu, păstura contribuie la detoxifierea organismului şi la buna funcţionare a sistemului imunitar.

Păstura se livrează către consumatori şi sub forma grăuncioarelor de păsture în borcan, şi sub forma de păstura în fagure.

Polen crud (sau polen proaspăt congelat)

Polenul proaspăt recoltat este un adevărat aliment "viu" şi are un grad de biodisponibilitate superior.

Pentru a fi păstrate timp îndelungat, granulele de polen proaspăt sunt introduse în congelator. Polenul crud se mai numeşte şi polen proaspăt congelat. Polenul reprezintă sursa principală de proteine pentru albine, în toate stadiile de viaţă ale acesteia, datorită conţinutului ridicat în aminoacizi esenţiali şi a digestibilităţii lui ridicate (60%). Ca şi produs apicol, se prezintă sub forma de granule microscopice cu diametrul de 2-3 mm. La recoltarea lui participă 30-50% din albinele culegătoare, iar formarea ghemotocului de polen are loc în timpul zborului albinei. Culoarea polenului variază de la alb-gălbui la cafeniu-brun, conformă cu specia de flori de la care provine şi este datorată pigmenţilor carotenoizi şi compuşilor flavonoizi. În funcţie de provenienţa, polenul poate avea o valoare biologică ridicată (salcie, trifoi alb şi rosu, mac, paducel, măceş, etc). Aminoacizii sunt constituenţii de bază ai proteinelor, iar în polen se regăsesc în jur de 21 aminoacizi (arginina, izoleucina, metionina, treonina, valina, histidina, triptofanul etc). Polenul are cu 50% mai multe proteine decât carnea de vită, dar are un nivel foarte scăzut de grăsimi. Este o sursă excelentă de proteine pentru vegetarieni, deoarece conţine aminoacizi mai mult decât în ouă, carne şi orice fel de produse lactate. Consumul de polen asigură cantitatea de minerale, care este necesară pentru organismul uman. Compoziţia în elemente minerale (macro şi microelemente) a polenului este diferită de la o specie la alta, iar din totalul lor potasiul este în proporţia cea mai mare (20-45%). Vitaminele în polen sunt reprezentate de: B1 (tiamina 3-11 mg/kg), B2 (15-35 mg/kg), B3 (20 mg/kg, B4, B5 (100 mg/kg), B6 (3-11 mg/kg), B7, B8, B12. Unele vitamine sunt prezente în polen sub forma de provitamine (alfa, beta, gamma, delta caroten).

Fagure cu miere

Deoarece nu implică nici o intervenţie şi nici o prelucrare la extracţie, fagurele cu miere este unul din cele mai naturale şi mai pure produse apicole.